On the Waterfront – 1954 – Elia Kazan


Nu poți sa vorbești despre filme fără sa vorbești despre actori. Nu poți sa vorbești  despre actori fără a începe cu Marlon Brando. Nu poți vorbi despre Marlon Brando fără a explica cine e Elia Kazan și relația dintre cei doi. Începând cu A Streetcar Named Desire, continuând cu Viva Zapata!, magia celor doi a culminat cu On the Waterfront, rezultatul fiind una din cele mai complete opere cinematografice din toate timpurile. Este o poveste despre tărie și slăbiciune, despre lupta cu demonul interior și remușcare, despre căutarea fericirii și ratare. „You don’t understand. I coulda had class. I coulda been a contender. I coulda been somebody, instead of a bum, which is what I am, let’s face it. It was you, Charley.” ii spune obiditul Terry Malloy (Marlon Brando) fratelui sau, frate care-l îndemnase sa „ trântească” un meci de box pentru ca bossul sau sa câștige dintr-un pariu.

Filmul in sine? Va spune ceva corupția? Faptul ca egalitatea perfecta sindicat = mafie funcționează și în zilele noastre nu e o surpriza. Atunci când politia vrea sa investigheze afacerile necurate din port, singurul muncitor care voia sa depună mărturie este ucis la ordinul lui Johnny Friendly (Lee J. Cobb), fiind atras intr-o ambuscada de naivul Terry Malloy al cărui frate Charley „The Gent” (Rod Steiger) era mana dreapta a lui Friendly. Cuprins de remușcări după ce se împrietenește cu Edie (Eva Marie Saint ) sora celui ucis și îndemnat de părintele Barry (Karl Malden), Terry se hotărăște sa depună mărturie în fata comisiei, cu toate că e avertizat că nu va mai primi niciodată de muncă. După ce încă un muncitor este ucis (un accident înscenat) , vine și rândul fratelui sau sa fie ucis de către Friendly. Terry refuză sa părăsească docurile și sa-și facă o noua viata împreună cu Edie și îl provoacă cu inconștiența și tupeu pe Friendly, sfidând pericolul și disprețul camarazilor ce respectau codul tăcerii. Zdrobit în bătaie de ciumegii lui Friendly, Terry reușește într-un final sa pășească pe dig primind recunoașterea și suportul docherilor.

Nu pot spune ca filmul e un noir clasic – nu avem mistere de rezolvat, comploturi criminale, intrigi diabolice, nici detectivi, polițiști sau femei fatale – e mai degrabă un experiment hibrid de film expresionist/neorealist pe care s-a altoit metoda Actor Studio și muzica lui Bernstein.  Marlon Brando face ce vrea cu Terry – e sfios, dur, naiv, repezit, inimos, introvertit, stări interioare pe care le transmite fizic iar versatilitatea sa reprezinta începutul unei epoci în actorie… și ghici cine vine după Marlon Brando! Al Pacino, Anthony Hopkins, Anthony Quinn, Ben Gazzara, Christopher Walken, Dennis Hopper. Dustin Hoffman, Gene Hackman, Harvey Keitel, Jack Nicholson, Martin Landau, Phillip Seymour Hoffman și ultimul pe lista cu voia dvs… Robert De Niro!

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în 1001 Movies You Must See Before You Die, Action, Black & White, Childhood memories, Crime, Criterion, Cult, Drama, Noir și etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s