Blade Runner – 1982 – Ridley Scott


blade-runner-2-movieDupă 30 de ani am revăzut Blade Runner! Văzut prima dată într-o sală mizerabilă (chiar dacă era la teatrul din centru… același loc unde văzusem Scanners-ul lui Cronenberg și The Thing al lui Carpenter,  cu un video și un Telecolor, filmul mi-a lăsat o impresie atât de puternică încât am dat buzna la anticariat să-mi cumpăr cărțile lui Phillip K Dick… și nu numai. Atunci i-am descoperit pe Isaac Asimov,Ray Bradbury, Frank Herbert, H.W. Franke, Michael Crichton, Arthur Clarke  sau William Gibson, scriitori ce i-au înlocuit în imaginarul meu pe Wells, Verne, Bulgakov, Capek sau Burroughs.

Când a fost realizat acest film puțini erau cei pregătiți să-l „digere” corespunzător… pur și simplu nu se mai făcuse niciodată ceva atât de complex, de vizionar, metaforic și tot odată tragic. Metropolis-ul lui Fritz Lang (1927) era uitat (doar interesul creat de soundtrack-ul lui Giorgio Moroder in 1984 salvându-l de la uitare…),  Invasion Of The Body Snatchers, Planet of the Apes, 2001 – A  Space Odissey, Stalker, Alien sau Fahrenheit 451 fiind doar excepții ale unui gen nu prea prizat de public. Dar acum genul cyber-punk avea certificat de naștere și avea să fie urmat  de filme ca Johnny Mnemonic, Matrix, Total Recall, Brazil, 12 Monkeys, Appleseed Saga: Ex Machina, Minority Report, Moon sau Strange Days! Păi se făcea că eream prin anul 2019 și Harrison Ford își spune povestea de detectiv alcoolic, retras și plictisit într-un viitor Los Angeles cu aspect mai degrabă steampunk (plouă încontinuu și e ceață, aburii și exploziile de lumini ale farurilor accentuând mai degrabă obscuritatea cotloanelor dintre zgârie-nori), transformat în Chinatown (la propriu…) sau într-un Beirut (de unde lipsesc doar cămilele…) medieval-futurist. Este ridicat de pe stradă de polițistul Gaff (Edward James Olmos ) și dus la șeful său Bryant (M. Emmet Walsh ) care-i explică situația: 6 replicanți au evadat și au deturnat o navă, i-au omorât echipajul și pasagerii și s-au refugiat pe pământ. Dacă în utopicul Logan’s Run (1976) oamenii erau programați să trăiască până la 30 de ani, replicanții fabricați de Tyrell Corporation fuseseră „limitați” doar la 4 ani – considerându-se că forma de conștiință pe care ar putea să o dezvolte i-ar face periculoși pentru stăpânii lor. În goana pentru supraviețuire, cei 5 replicanți supraviețuitori  încearcă să-și găsească „tatăl” genetician și să-l implore pentru șansa de a putea trăi mai mult. La fel ca vestitul HAL , androizii conduși de Roy (Rutger Hauer) fac orice pentru a supraviețui, chiar dacă pentru asta trebuie să încalce prima lege a roboților*. Replicanții lui Tyrell nu aveau decăt implanturi, un soi de proteze bionice populate cu visele altora care le țineau loc de memorie și de conștiință. Era  doar o chestiune de timp până când aceștia aveau să-și dea seama că trăiesc de fapt o imitație (ce-i drept perfectă) a vieții.bladerunnerroybattyCa orice detectiv ce se respectă Deckard intră în belea – se îndrăgostește de Rachael (frumoasa Sean Young…), o împușcă de la spate pe fugara Zhora (Joanna Cassidy) și scapă ca prin urechile acului de „bestia” Pris (Daryl Hannah). După ce se omoară în bătaie (la propriu) cu agonizantul Ray, este salvat inexplicabil de regizor (sic) și trimis la happy-end cu Rachael (oare?! Ridley Scott ne lasă un final ambiguu – ca în Prometheus… ceva de genul – mai gândiți și voi măi fraților!).blade_runner1

În fine – nu voi insista pe acțiune sau pe implicațiile morale ale eliminării(retragerii) androizilor. Vreau să amintesc fenomenala scenografie decadent-barocă, claustrofobică (care l-a inspirat probabil pe Tim Burton pentru Batman) și lentoarea tempo-ului acțiunii, simbolistica viselor, gesturilor sau replicilor. Coloana sonora este asigurată de Vangelis. Rămân multe întrebări – cine e al șaselea replicant? ce e cu acele origami create de Gaff (cel care-l urmărește ca o umbră pe Deckard, de parcă ar fi stăpânul gândurilor acestuia…)? blade

Cu acest rol Harrison Ford intră în galeria marilor detectivi noir, alături de Elliot Gould (Marlowe), Jack Nicholson(Gittes) sau Humphrey Bogart (Sam Spade). Rutger Hauer va rămâne cu eticheta de villain autodepășindu-se în cult-ul The Hitcher (1986).

Verdict 10/10*

* Legile roboticii:

          Legea 1

Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei ființe umane, sau, prin neintervenție, să permită ca unei ființe omenești să i se facă un rău.
Legea 2
Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o ființă umană, atât timp cât ele nu intră în contradicție cu Legea 1.
Legea 3
Un robot trebuie să-și protejeze propria existență, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicție cu Legea 1 sau Legea 2.

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în 1001 Movies You Must See Before You Die, Action, Adventure, Crime, Cult, Fantasy, Movies from books, Musical, Noir, Romance, Sci - fi, Sick & Twisted, Thriller. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

3 răspunsuri la Blade Runner – 1982 – Ridley Scott

  1. bujold zice:

    Am vazut, in anii ’80, acesdt film de 16 ori……Il am in 6 variante diferite. Sunt indragostit de el. Este capodopera lui Scott…

    Apreciază

  2. Pingback: Strange Days - 1995 - Kathryn Bigelow – Just another post- cyberpunk apocalyptic noir… | Jurnal de filme – Cinemageddon!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s