The Great Silence – 1968 – Sergio Corbucci


710340După ce a dat lovitura cu DjangoSergio Corbucci a mai tras odată lozul câștigător. Lansat cu o lună înainte de fabulosul  Once Upon a Time in the West  al lui Sergio Leone, filmul său rămâne memorabil pentru rivalitatea celor doi killeri:  bounty hunterul Tigrero și justițiarul Silence (al cărui tată fusese omorât în fața sa când avea 12 ani…) și pentru remarcabilele (și evidentele…)  asemănări dintre cele două filme.  Nu puteam trece peste odiosul personaj al lui Pollicut – un arhetipal odios cămătar/judecător/primar șamd, peste rolul frumoasei văduve Pauline (Vonetta McGee viitoare starletă în anii de aur blaxpoitation), sau peste eclectica muzică a lui Ennio Morricone060912-GreatSilence-PostÎmparte cu filmul lui Sergio Leone titlul de cel mai odios și imoral western comis vreodată, fiind emblematic pentru genul spaghetti și pentru subgenul revenge/bounty hunter. Fără clișee, timp pierdut cu introduceri sau explicații metafizice, zăpada este imediat stropită de sângele vărsat de vânătorii de recompense. Klaus Kinski este Tigrero – cel mai rapid trăgător, un adevărat Predator, care lucrează mână în mână cu Pollicut (Luigi Pistilli). Jean-Louis Trintignant îl joacă pe Silence – un pistolar mut care nu scoate niciodată arma primul. Rămasă singură după ce soțul său a fost ucis pentru recompensă, Pauline îl angajează pe Silence pentru a se răzbuna.  thegreatsilence (3)Dar Silence nu are nevoie de rugămintea lui Pauline, pentru că are un război personal cu vânătorii de recompense și cu coruptul samsar de cadavre Pollicut. Finalul e fabulos… unul împotriva tuturor, Silence este rănit grav, vânătorii de recompense îi atrag într-o ambuscadă fatală pe zdrențăroșii vagabonzi care se ascundeau în munți și pentru amatorii de happy-end las finalul la „rece”.the-great-silence-crop-1

Consecvent cu sine însuși Corbucci nu aruncă banii pe fereastră – filmează doar în Europa (Cortina D’ampezzo) și nu-l interesează starurile prăfuite ale Hollywood-ului – pentru el westernul nu e decât un pretext de a plonja într-o poveste cinică, cu personaje violente și egoiste, mânate de o lăcomie cel puțin inumană și greu de înțeles (cu atât mai ciudată apare scena de amor dintre Silence și Pauline…). A spus cineva că viața e corectă?  Că binele învinge întotdeauna? Ei aș… Corbucci e de altă părere…

Verdict 8/10* (+ mai atent la detalii, personaje mult mai fin construite decât la Django, finalul – sonorul și montajul) .

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Bad Film, Clasic, Crime, Drama, European, Guilty Pleasures, Sick & Twisted, Western și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s